Mi-am dorit mereu sa raman copil.Sa nu-mi dau seama cum cresc si cat de repede trece timpul.Asa consider eu ca ma ajut mergand mai departe. Acum cand ma uit inapoi realizez cat de mare m-am facut si ma apuca teama.Imi vin zeci de ganduri deodata in cap si nu stiu pe care sa-l ascult primul. Trebuie sa fiu serioasa si sa muncesc pentru ca sunt mare si trebuie sa ma descurc singura dar vreau sa raman acelasi copil zambaret si visator. Vreau sa fiu vesela si sa ma prefac ca nu simt greutatile vietii. Ma uit in trecut si realizez ca n-am facut nimic concret, nu am realizat nimic din tot ce mi-am dorit, doar am lasat timpul sa treaca in voia lui.
Cand terminasem liceul ziceam "Wow sunt la facultate", acuma am terminat si facultatea si mai vreau sa fac una doar ca sa nu simt ca am terminat scoala si ca am mai crescut un pic.
Mai demult visam viitorul meu altfel, era in ceata dar era frumos. Acum ma tem de viitorul meu, nu-l vad si asta imi da fiori. E cel mai greu moment atunci cand nu stii ce sa faci, si singurul lucru care ti-l doresti e sa poti avea mintea libera si sa poti gandi corect.
Nu stiu ce am sa fac.
Imi doresc o jucarie, ma gandesc de cateva zile la ea, un tractor sau o albinuta d-aia cu sfoara care o tragi dupa tine si se invart aripile.
Si inca o chestie, abia astept sa-i cumpar copilului meu adidasi d-aia care fac galagie la fiecare pas. Mi-am dorit intotdeauna adidasi d-aia.
In rest...vreau sa privesc soarele cum apune in seara asta si sa incerc sa realizez ca azi am terminat o facultate cu bine si ca am mai incheiat un capitol al vietii mele.
