luni, 15 februarie 2010

Sentimente amestecate V

Ce fel de suflet are ea? Ce fiinta e aceea care ma minte ca ma iubeste si apoi pleaca? Ce fel de om e acela care face fericit alt om si-i da sperante iar apoi i le ia inapoi? Ce vise sunt alea care le ai doar cateva ore si apoi dispar? Ce ganduri trebuie sa aiba ea cand face ceea ce face? Cand ma strange in brate si ma saruta atat de sincer, cand petrece cu mine cele mai frumoase momente din viata ei si ma face cel mai fericit om de pe planeta numai cu prezenta ei iar apoi ma lasa sa trec singur prin lumea asta trista si rea, ma lasa cu planuri neterminate si vise aruncate la intamplare, ma lasa cu jumatate de inima si cu un gol imens in suflet. La ce bun? La ce sunt bune orele alea de fericire daca dupa sufar de 10 ori mai mult? La ce sunt bune sentimentele astea de iubire cand suferim mai mult decat suntem fericiti? La ce bun sa ma gandesc atata la ea cand ea poate nici nu se gandeste la mine, cand ea poate rade acuma in preajma altor barbati iar eu stau ca nebunul si o caut in tot orasul, cand ea poate e plecata de mult si e departe acuma si eu inca mai cred ca nu s-a inserat si nu se termina ziua si inca mai am timp s-o vad?!
La ce bun stau si plang aici singur si apoi rad gandindu-ma cat de prost sunt ca sper sa se intoarca la mine si apoi plang iar pentru ca ma simt singur si am nevoie de ea?!
Am nevoie de ea ca de apa, am nevoie de prezenta ei sa imi dea ambitie sa merg mai departe, am nevoie de ea sa ma faca sa zambesc de fiecare data cand sunt trist, am nevoie de cuvintele ei dulci ca sa pot dormi linistit si de imbratisarea ei atunci cand mi-e frig. Am nevoie de ea sa ma inveleasca noaptea cand stau cu spatele gol si sa-mi spuna o poveste cand nu pot adormi, am nevoie de ea sa-mi tina de urat cand imi beau cafeaua si am nevoie de cuvintele ei sa ma convinga sa ma las de fumat. Am nevoie de ea cand e copil si rade mult si am nevoie de ea cand e serioasa si gandeste in viitor. Am nevoie de ideile ei stupide sa i le pun in aplicare si apoi sa ne amuzam copios pe tema lor si am nevoie de ea sa-mi citeasca gandurile inainte de e a i le spune eu. Am nevoie de tot ce tine de ea pentru ca ea ma completeaza.
Sa fie ea dragostea adevarata? Sa fie ea iubirea aia pe care n-o poti uita si care iti marcheaza existenta? Sa fie ea cea pe care am s-o iubesc toata viata pana cand verighetele noastre or sa se uite pe mainile putrezite de timp intr-un mormant acoperit cu flori si poza noastra langa cruce? Sa am vreo sansa?!
Cat as vrea sa fie si ea hotarata odata si sa-mi poata raspunde la toate intrebarile.
Usor usor iau drumul spre casa.As dormi aici pe banca numai sa nu ma duc acasa si sa stau singur intre 4 pereti, as privi cerul toata noaptea numai sa nu iau poza ei in mana si sa o privesc, as tipa atat de tare ca o vreau langa mine incat sa ma auda si din orasul ala indepartat al ei. As face multe daca as mai avea putere. Dar m-am consumat atat de mult in seara asta si pentru nimic. Am mai pus pe lista trista inca o seara plina de lacrimi in care ma simt mai singur ca niciodata.

sâmbătă, 13 februarie 2010

Alta intrebare.

Daca va zic ca maine e ziua mea de nastere ma credeti? :P

miercuri, 10 februarie 2010

Sentimente amestecate IV

Ma plimbam de nebun pe strazi in speranta ca am s-o revad, o cautam in fiecare fata de pe strada si nici nu mai auzeam cand ma salutau prietenii. Cu fiecare ora care trecea deveneam din ce in ce mai dezamagit si nu stiam daca sa plang ca nu e langa mine sau sa zambesc pentru ce-a fost intre noi si ca poate am s-o revad. Deveneam irascibil la fiecare chestie si ma enervam din ce in ce mai mult. Fusesem in toate locurile unde ne-am plimbat amandoi sperand ca poate se plimba singura, intrasem in toate terasele cunoscute de noi si ma uitam dupa ea in fiecare cotisor, trecusem chiar si pe la mormintele rudelor ei tot cu gandul ca poate s-a dus sa le aprinda o lumanare.
Se inserase, umblasem toata ziua si invatasem orasul pederost chiar daca il stiam si picioarele incepura sa ma lase.Eram obosit s-o mai caut si totusi n-as fi vrut sa renunt...cat de mult imi doream sa fie a mea...cat de mult imi doream sa fiu in bratele ei si sa stiu ca nu mai pleaca niciodata de langa mine. Cate planuri puteam sa-mi fac ca prostul si eu nici macar n-am intalnit-o.
Ma asezasem intr-un leagan si o lacrima a cazut usor pe obrazul meu, acum nu mai simteam c-o iubesc, o uram pentru fapul ca n-a dat nici un semn de viata, o uram pentru ca vrea sa fie misterioasa mereu, o uram pentru ca ma simteam sub papucul ei de fiecare data si nu aveam puterea sa fac nimic. Dar totusi o iubeam, ce simteam pentru ea era diferit fata de tot ce-am simtit pana acuma, era ceva ce nu puteam exprima in cuvinte si numai langa ea simteam lucrurile alea. Era diferita fata de restul lumii. Si asa am inceput sa zambesc...gandindu-ma la ea, la faptul ca in leaganul asta se dadea si ea candva in timp ce manca din punga de pufuleti, la faptul ca uitandu-ma de fiecare data la ea vedeam un suflet de copil in corpul unei femei mature, la faptul ca ea stia de fiecare data cand sa spuna stop si cand sa continue, la tot ce tinea de ea ma gandeam si eram tare fericit. Ma minunam de fiecare data cand ma gandeam cata putere poate sa aiba asupra mea, cum poate sa ma schimbe cum vrea ea, cum poate sa-mi schimbe starea de la bucurie la tristete intr-un minut si din nou in bucurie, cum poate sa fie in gandurile mele in fiecare lucru care-l fac si fiecare pas pas din viata. Cum poate sa ma modeleze dupa bunul ei plac si apoi sa plece. Sa revina si eu s-o primesc inapoi, sa nu-mi dau seama ca ea de fapt ma face sa sufar de fiecare data cand ma strange in brate si ma saruta, de fiecare data cand e a mea si de fiecare data cand cred ca va fi a mea mereu.
Si din zambetul ala stupid de pe fata in parcul ala singuratic am inceput sa plang din nou, acum cu multe lacrimi si tipete de durere.

sâmbătă, 6 februarie 2010

Sentimente amestecate III

Am primit-o inapoi de fiecare data cand s-a intors la mine.Pentru ca o iubesc atat de mult incat nu m-as vedea s-o refuz niciodata cu nimica. A plecat din patul meu si s-a dus la altul, m-a sarutat pe mine si zile mai tarziu saruta pe altul si tot am primit-o inapoi. Pentru ca tind inca sa cred ca ea e doar a mea si va fi mereu de fiecare data cand se va intoarce la mine.
Ii spusesem ca o iubesc pentru ca nu mai suportam sa tin secretul asta in mine, ascundeam de foarte mult timp asta si as fi vrut sa stie si ea. Dar nu s-a intamplat asa cum ma asteptam. Nu mi-a sarit in brate sa-mi spuna ca si ea ma iubeste, nu am stat ore in sir pe covor vorbind despre dragoste si despre ceea ce simtim,nu ne-am imaginat cer plin de stele pe peretii albi ai camerei, nu mi-a zambit de fiecare data cand ii spuneam ca e frumoasa sau o gadilam pe gat cu respiratia mea si nici nu ne-am plimbat ore-n sir pe strazi barfind despre oamenii din jur pe care-i transformam in extraterestri pentru ca numai noi eram oameni si eram normali. Nu, nimic din toate astea nu s-a intamplat.
A plecat pur si simplu.
O iubisem cum numai ei ii placea si o facusem sa atinga cele mai inalte culmi ale placerii.In ora aia ii daruisem cele mai sincere sentimente ale mele, ii le intinsesem pe tava si chiar ii pusesem si la pachet, sa le ia acasa cu ea ca sa nu ma uite si sa nu se simta singura.
Chiar, ea trebuia sa plece acasa,de fiecare data trebuia sa existe o alta casa, o alta lume in care eu nu aveam loc decat atunci cand vroia ea. Si totusi speram c-am s-o revad. Cand m-am trezit m-am imbracat in cea mai mare graba, m-am dat cu parfumul de care stiu ca e innebunita si am plecat in oras cu gandul ca am s-o intalnesc. Nu stiam daca sta acasa la ai ei sau in alta parte, nu-i stiam numarul de telefon pentru ca-l schimbase, practic ma plimbam aiurea pe strazi pentru ca nu stiam unde sa o gasesc.
Mergeam zambind pe strada si ma gandeam la pielea ei fina de ieri,la corpul ei perfect si la miscarile ei lente. Simteam si acuma respiratia ei pe gatul meu si inca ii mai auzeam gemetele de placere de la sfarsit. Cat de perfect a fost.Cum poate sa fie atat de perfect de fiecare data langa ea? De ce nu are nici un defect si mi-e atat de bine cu ea?

Gstat